marți, 17 noiembrie 2009

Traditii populare si obiecte de patrimoniu din Bucovina

Bucovina este un spatiu in care traditiile populare romanesti si-au pastrat puritate. Chiar si aerul e unul mai curat aici, fiind una dintre zonele cele mai impadurite ale tarii. Regiunea pastreaza amprenta civilizatiei austro-ungare ca urmare a includerii ei in Imperiul Habsburgic in 1775. Geografic, Bucovina se intinde de la Vatra Dornei, Campulung, Gura Humorului, la Suceava, Radauti, pana la Cernauti, in actuala Ucraina.

O casa tipica bucovineana avea doua camere si o tinda, obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn, avand in vedere specificul zonei. Peretii sunt impodobiti cu diverse tesaturi cu motive populare.

Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat, cat si sumanele, camasile, itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. Se regasesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale.

Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne, dar se realizau si diverse unelte - clesti, topoare, cutite. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni, iar fierul inrosit era batut pe o nicovala.

Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri, dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importanta, mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. El e framantat cu mainile sau picioarele si amestecat pana se obtine o pasta ce va fi folosita la roata olarului, actionata cu piciorul, printr-o pedala.

Prin modelare cu mana, se va obtine forma dorita de olar. Dupa ce vasul e gata se acopera cu o pasta alba sau rosie din huma diluata cu apa, ce va astupa orice porozitati sau defecte datorate impuritatii materialului folosit (angobare).

Strachinile si ulcioarele sunt pictate si trecute prin doua randuri de tratamente termice in cuptoare special construite. Ornarea vaselor ceramice se mai face si prin desenarea in relief a unor elemente decorative.

Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale, ca pretutindeni in satul romanesc. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic - facalete, linguri, pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica), scaune, teascuri pentru stoarcerea strugurilor, scrancioabe (leagane pentru copii), si pana la case intregi, porti si ferestre sau lazi de zestre.Fiecare moment important al vietii e ritualizat pentru a fi circumscris unei conceptii mistice asupra universului. Pentru inmormantari, de pilda, se tes "poduri" impodobite ca niste stergare ce se vor asterne transversal la toate intersectiile si intrarile peste care vor trece purtatorii sicriului. Se dau de pomana colaci impletiti si stergare cu un banut innodat la colt.Dintr-o creanga de mar se realiza un pom imaginar care simbolizeaza pomul vietii din Gradina Raiului, cel din care Adam si Eva nu au mai apucat sa manance. Acest pom e impodobit cu colaci impletiti ("crestati") si fructe. Chiar si in mainile defunctului se asezau covrigi pentru rudele si cunoscutii pe care urma sa ii intalneasca in lumea de dincolo.

In schimb, nasterea unui copil era prilej de bucurie pentru intregul sat care lua parte apoi la botezul pruncului. De mana copilului se lega un fir rosu de ata pentru a-l feri de deochi, iar in apa in care era scaldat se puneau monezi, busuioc si alte flori care sa-l faca sanatos si iubit.

Vanatoarea a adus primele resurse de hrana ale locuitorilor Bucovinei si continua sa fie practicata astazi in scop de agrement, dat find ca in padurile regiunii se intalnesc in continuare cerbi carpatini. In rauri si crescatorii special amenajate pot fi pescuiti pastravi, lostrite si lipani.

Printre mancarurile specifice bucovinene se numara: balmosul (mamaliga cu branza si smantana), chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata, cartofi si ceapa), ciorba de burta dreasa cu smantana, tochitura moldoveneasca, puiul cu smantana ca la Suceava, ciulama de ciuperci. La o masa atat de bogata, era nevoie fireste si de un vin de soi, cum ar fi o grasa de Cotnari, sau o busuioaca de Husi.

Cele mai renumite podgorii ale zonei sunt cele de la Cotnari si Nicoresti, in pivnitele carora se gasesc vinuri ce au incantat oaspetii de la Stefan cel Mare incoace.

Materialul a fost preluat de pe:
http://www.webphoto.ro/destinatii/bucovina-traditii.php

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

Alte chestii interesante aici:

Veniti cu noi!

Label 2

Provident Romania - Premium